Internet de mare viteză, dar locuinţe de mare vechime - aşa arată România anului 2016, ţara cu cea mai mare rată de împropritărire din Uniunea Europeană. Dar nu poate fi vorba să ne lăudăm cu faptul că 96% dintre români sunt proprietari, în condiţiile în care calitatea unităţilor rezidenţiale este mult sub standardele moderne. Doar 11% dintre casele şi apartamentele României au fost ridicate în ultimii 25 ani şi, nu de puţine ori, chiar şi construcţiile noi au fost contestate.
Ne mândrim cu faptul că suntem pe primul loc în clasamentul ţărilor din UE cu cea mai mare rată de împroprietărire, însă schimbăm subiectrul atunci când vine vorba despre calitatea locuinţelor în care trăim. Statitisticile spun că avem un stoc de locuinţe îmbătrânit, plin de unităţi cu eficienţă termică scăzută, blocuri cu apartamente mici şi lifturi care îi fac pe străini să se mire că încă mai pot fi funcţionale. Deşi pare că dezvoltatorii imobiliari au strâns averi frumoase în România modernă, proiectele rezidenţiale noi au o pondere scăzută, în peisajul de ansamblu: doar 11% dintre locuinţele din întreaga ţară sunt ridicate după Revoluţie.
"Stocul total de case şi apartamente din România era, la sfârşitul primului trimestru din anul 2016, de 8,9 milioane şi include un milion de unităţi care au fost construite începând cu 1990. Între 1990 şi 2015, cele mai multe locuinţe au fost construite în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Constanţa, Suceava şi Cluj, iar cel mai bun an în ceea ce priveşte livrările de locuinţe a fost 2008", se arată în cel mai recent studiu realizat de compania de consultanţă imobiliară DTZ Echinox.
Boom-ul imobiliar era cel care făcea economia să bubuie, în urmă cu aproape un deceniu. Pentru sectorul real estate din România, cel mai bun an a fost 2008, în care au fost date în folosinţă peste 67.000 de locuinţe. Din păcate, aceste proiecte au fost duse la capăt urmând tendinţele locale, cu o economie şi cerere în continuă creştere, dar în ciuda semnalelor apărute pe plan internaţional. Toată frenezia a fost stopată violent de contextul economic global, iar mulţi dintre dezvoltatorii implicaţi în proiectele finalizate în 2008 nu au mai avut cui să vândă şi au ieşit din scenă.
Ne mândrim cu faptul că suntem pe primul loc în clasamentul ţărilor din UE cu cea mai mare rată de împroprietărire, însă schimbăm subiectrul atunci când vine vorba despre calitatea locuinţelor în care trăim. Statitisticile spun că avem un stoc de locuinţe îmbătrânit, plin de unităţi cu eficienţă termică scăzută, blocuri cu apartamente mici şi lifturi care îi fac pe străini să se mire că încă mai pot fi funcţionale. Deşi pare că dezvoltatorii imobiliari au strâns averi frumoase în România modernă, proiectele rezidenţiale noi au o pondere scăzută, în peisajul de ansamblu: doar 11% dintre locuinţele din întreaga ţară sunt ridicate după Revoluţie.
"Stocul total de case şi apartamente din România era, la sfârşitul primului trimestru din anul 2016, de 8,9 milioane şi include un milion de unităţi care au fost construite începând cu 1990. Între 1990 şi 2015, cele mai multe locuinţe au fost construite în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Constanţa, Suceava şi Cluj, iar cel mai bun an în ceea ce priveşte livrările de locuinţe a fost 2008", se arată în cel mai recent studiu realizat de compania de consultanţă imobiliară DTZ Echinox.
Boom-ul imobiliar era cel care făcea economia să bubuie, în urmă cu aproape un deceniu. Pentru sectorul real estate din România, cel mai bun an a fost 2008, în care au fost date în folosinţă peste 67.000 de locuinţe. Din păcate, aceste proiecte au fost duse la capăt urmând tendinţele locale, cu o economie şi cerere în continuă creştere, dar în ciuda semnalelor apărute pe plan internaţional. Toată frenezia a fost stopată violent de contextul economic global, iar mulţi dintre dezvoltatorii implicaţi în proiectele finalizate în 2008 nu au mai avut cui să vândă şi au ieşit din scenă.
- În ultimii 25 de ani, cele mai multe locuinţe au fost date în folosinţă în Bucureşti şi împrejurimile sale (134.469), Constanţa (51.293), Suceava (50.848) şi Cluj (50.394).
- În aceeaşi periodă, cea mai slabă activitate a fost înregistrată în Caraş-Severin ( doar 5.185 unităţi, adică mai puţin de 4% din totalul locuinţelor din întreg judeţul).
"Criza financiară a măturat imobiliarele din întreaga lume, nu ne putem plânge doar noi că ne-a fost oprit avântul imobiliar. Însă nevoia de locuinţe a rămas în continuare, chiar dacă ritmul de construcţie a scăzut brusc. Piaţa imobiliară din România a îngheţat din cauza băncilor care nu mai ofereau credite, a dezvoltatorilor înfrânaţi de context, a clienţilor împiedicaţi de o frică normală, dar nu se poate spune că lipseşte nevoia, nu cel puţin în marile oraşe. Ca dovadă, ultimii doi ani au adus din nou activitate serioasă", punctează consultantul financiar Călin Iacob.
Blocurile construite în era comunistă, spre finalul perioadei de garanţie. Ce va urma?
Soluţie excelentă pentru autorităţile vremurilor trecute, blocurile din panouri prefabricate din beton precomprimat domină peisajul mai tuturor marilor oraşe. Proiect replicabil la scară largă, blocurile gri sunt prezente în toate fostele state sovietice, fiind un simbol urban al ţărilor din Europa de Est. Ridicate, la noi, între 1945 şi 1980, majoritatea acestor construcţii are astăzi nevoie urgentă de renovare, modernizare şi chiar consolidare. În ciuda acestui fapt, tranzacţiile cu astfel de apartamente sunt în număr preponderent.
" Pentru clientul obişnuit, locuinţa îndeplineşte aproape exclusiv criteriul nevoii, pe când, în state cu o piaţă imobiliară matură, o astfel de achiziţie are şi o componentă investiţională. La noi, valoarea investiţională a unei locuinţe este foarte scăzută, în special în cazul unităţilor inaugurate în urmă cu zeci de ani. Astfel de locuinţe au o valoare în sine descrescătoare sau, în cel mai fericit caz, stagnantă, deci nu pot oferi o perspectivă de creştere a valorii", S. R., director general Apulum 94 şi dezvoltator.
Criza ultimilor ani i-a obligat pe dezvoltatori să îşi schimbe produsele. În perioada de boom imobiliar, apartamentele noi erau dedicate clienţilor cu venituri ridicate, fiind văzute ca un produs exclusivist. Astăzi, ele au devenit o necesitate, iar aproape jumătate dintre clienţii aflaţi în căutarea unui cămin în Bucureşti sunt interesaţi de o locuinţă nouă. Dezvoltatorii au început să ridice proiecte concepute pentru clienţii cu venituri medii sau scăzute, iar numărul ansamblurilor noi accesibile a crescut considerabil. Potrivit datelor DTZ, anul trecut, au fost date în folosinţă 47.000 de locuinţe în întreaga ţară, cu 4,5% mai mult decât în anul anterior. Pe primul loc se află tot Capitala şi împrejurimile sale (11.082), zonă urmată de Iaşi (3.033), Cluj (3.022) şi Timiş (2.852). Din păcate, peisajul naţional este dezechilibrat: s-au înregistrat creşteri doar în 17 judeţe, iar în celelalte 25 de judeţe s-au notat scăderi.
