Proiectanţii de rezistenţă ai locuinţelor construite după 2014 sunt obligaţi să proiecteze clădirile în aşa fel încât să reziste la un cutremur peste 8 grade pe scara Richter, conform noilor normative - Advertorial.
Chiar dacă unii proiectanţi au început, de câţiva ani, să lucreze proiecte care să reziste la cutremure de peste 8 grade pe scara Richter, acum există şi legea care îi obligă pe toţi proiectanţii de rezistenţă să respecte aceleaşi standarde. Din 2014, proiectanţii imobilelor lucrează după norme stricte, dar o clădire cu o bună rezistenţă seismică are şi un preţ pe măsură. Atunci când ezită în faţa uinui proiect cu o structură de rezistenţă impecabilă, clienţii ar trebui să ştie că preţul pe care îl plătesc este preţul siguranţei lor. Reprezentanţii 20th Residence, una dintre cele mai mari companii din industria imobiliară şi promotorii clădirilor antiseismice, explică pentru IMOPEDIA.ro cum acţionează cutremurele asupra structurilor de rezistenţă, care sunt cele mai sigure construcţii şi cât costă ele în plus faţă de imobilele convenţionale.
Ultimii 15 ani au fost revoluţionari, pe piaţa construcţiilor antiseismice. Frecvenţa seismelor a împins specialiştii în construcţii către un nivel superior de calitate, iar legile din întreaga lume s-au modificat, în aşa fel încât să se construiască imobile tot mai sigure. România nu face excepţie.
"După anii 1960, toate clădirile ce s-au construit au fost realizate după norme care impuneau o forţă seismică de 3-5% din greutatea clădirii. De la 1.01.2014, a intrat în vigoare noul cod de proiectare seismică P100-1: 2013. Conform noilor reglementări, forţa seismică trebuie să fie cuprinsă între 15- 30%, în funcţie de tipul clădirii, înălţimea ei sau tipul terenului pe care se construieşte".
Locuinţele construite după 2014 sunt proiectate să reziste la cutremure cu magnitudinea cuprinsă între 8 şi 8,5 grade pe scara Richter.
Despre riscul seismic din România, cele mai multe informaţii s-au aflat în mod tragic, după cutremurul din 1977. Abia atunci, la INCERC Bucureşti - Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Construcţii, s-a pus la punct singura accelerogramă din ţară, care a permis să se cunoască pentru prima dată spectrul de acceleraţii şi specificul distructiv al sursei Vrancea.
"Până în anul 1977, normativele de proiectare aveau la bază date seismografice din alte ţări, neştiindu-se perioadele de oscilaţie şi acceleraţiile specific zonei Vrancea. Odată cu obţinerea accelerogramei, normativele de construcţii s-au schimbat periodic, cea mai nouă schimbare fiind cea din 2014. Dacă după cutremurul din 1977, clădirile erau proiectate să reziste la cutremure între 7 şi 8 grade, după normativele noi, acestea sunt proiectate să reziste la cutremure cu magnitudine cuprinsă între 8 şi 8,5 grade".
Costurile aferente structurii de rezistenţă însumează până la 35% din totalul investiţiei în construcţie.
Odată cu introducerea regulilor mai severe pentru proiectanţii clădirilor, au crescut şi costurile cu structura, mai ales la fundaţie, stâlpi şi diafragme. Dacă în ţările în care nu există pericol seismic, costurile structurii de rezistenţă sunt cuprinse între 8 şi 12%, la noi în ţară, conform noilor reglementări, acestea variază între 30 şi 35% din valoarea investiţiei. Preţul diferă în funcţie de condiţii specifice ale proiectului.
"În cazul clădirilor cu încărcări mari şi terenuri de fundare relativ slabe, se foloseşte soluţia constructivă cu radier general. Acesta este format dintr-o placă dreaptă, armată pe două direcţii, turnată monolit, prevăzută sub toată construcţia, ce asigură o suprafaţă maximă de sprijinire pe teren a clădirii. Pe conturul radierului există pereţii de subsol din beton armat, tip monolit, care formează împreună cu planşeul şi radierul general o aşa zisă cuvă. Structurile cu diafragme sunt formate dintr-un sistem de elemente vertical, dezvoltate pe două direcţii care asigură traseul optim al descărcării până la terenul de fundare al forţelor verticale şi orizontale."
Construcţiile formate din acest tip de diafragme legate prin planşee ca nişte blocuri compacte, sunt purtate, în cazul unui seism, de către terenul de fundare ca nişte corpuri rigide, mişcările acestora fiind aceleaşi cu cele ale terenului traversat de undele seismice. În cazul unor forţe exercitate orizontal, avariile apar în zonele de zidărie portantă, local sau generalizate pe toată suprafaţa elementului de zidărie. Indiferent de soluţia aleasă, orice construcţie trebuie să asigure transmiterea către terenul pe care este clădită, prin intermediul fundaţiei, a încărcărilor de orice natură, în condiţii de siguranţă, fără deplasări sau tasări.
Chiar dacă unii proiectanţi au început, de câţiva ani, să lucreze proiecte care să reziste la cutremure de peste 8 grade pe scara Richter, acum există şi legea care îi obligă pe toţi proiectanţii de rezistenţă să respecte aceleaşi standarde. Din 2014, proiectanţii imobilelor lucrează după norme stricte, dar o clădire cu o bună rezistenţă seismică are şi un preţ pe măsură. Atunci când ezită în faţa uinui proiect cu o structură de rezistenţă impecabilă, clienţii ar trebui să ştie că preţul pe care îl plătesc este preţul siguranţei lor. Reprezentanţii 20th Residence, una dintre cele mai mari companii din industria imobiliară şi promotorii clădirilor antiseismice, explică pentru IMOPEDIA.ro cum acţionează cutremurele asupra structurilor de rezistenţă, care sunt cele mai sigure construcţii şi cât costă ele în plus faţă de imobilele convenţionale.
Ultimii 15 ani au fost revoluţionari, pe piaţa construcţiilor antiseismice. Frecvenţa seismelor a împins specialiştii în construcţii către un nivel superior de calitate, iar legile din întreaga lume s-au modificat, în aşa fel încât să se construiască imobile tot mai sigure. România nu face excepţie.
"După anii 1960, toate clădirile ce s-au construit au fost realizate după norme care impuneau o forţă seismică de 3-5% din greutatea clădirii. De la 1.01.2014, a intrat în vigoare noul cod de proiectare seismică P100-1: 2013. Conform noilor reglementări, forţa seismică trebuie să fie cuprinsă între 15- 30%, în funcţie de tipul clădirii, înălţimea ei sau tipul terenului pe care se construieşte".
Locuinţele construite după 2014 sunt proiectate să reziste la cutremure cu magnitudinea cuprinsă între 8 şi 8,5 grade pe scara Richter.
Despre riscul seismic din România, cele mai multe informaţii s-au aflat în mod tragic, după cutremurul din 1977. Abia atunci, la INCERC Bucureşti - Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Construcţii, s-a pus la punct singura accelerogramă din ţară, care a permis să se cunoască pentru prima dată spectrul de acceleraţii şi specificul distructiv al sursei Vrancea.
"Până în anul 1977, normativele de proiectare aveau la bază date seismografice din alte ţări, neştiindu-se perioadele de oscilaţie şi acceleraţiile specific zonei Vrancea. Odată cu obţinerea accelerogramei, normativele de construcţii s-au schimbat periodic, cea mai nouă schimbare fiind cea din 2014. Dacă după cutremurul din 1977, clădirile erau proiectate să reziste la cutremure între 7 şi 8 grade, după normativele noi, acestea sunt proiectate să reziste la cutremure cu magnitudine cuprinsă între 8 şi 8,5 grade".
Costurile aferente structurii de rezistenţă însumează până la 35% din totalul investiţiei în construcţie.
Odată cu introducerea regulilor mai severe pentru proiectanţii clădirilor, au crescut şi costurile cu structura, mai ales la fundaţie, stâlpi şi diafragme. Dacă în ţările în care nu există pericol seismic, costurile structurii de rezistenţă sunt cuprinse între 8 şi 12%, la noi în ţară, conform noilor reglementări, acestea variază între 30 şi 35% din valoarea investiţiei. Preţul diferă în funcţie de condiţii specifice ale proiectului.
"În cazul clădirilor cu încărcări mari şi terenuri de fundare relativ slabe, se foloseşte soluţia constructivă cu radier general. Acesta este format dintr-o placă dreaptă, armată pe două direcţii, turnată monolit, prevăzută sub toată construcţia, ce asigură o suprafaţă maximă de sprijinire pe teren a clădirii. Pe conturul radierului există pereţii de subsol din beton armat, tip monolit, care formează împreună cu planşeul şi radierul general o aşa zisă cuvă. Structurile cu diafragme sunt formate dintr-un sistem de elemente vertical, dezvoltate pe două direcţii care asigură traseul optim al descărcării până la terenul de fundare al forţelor verticale şi orizontale."
Construcţiile formate din acest tip de diafragme legate prin planşee ca nişte blocuri compacte, sunt purtate, în cazul unui seism, de către terenul de fundare ca nişte corpuri rigide, mişcările acestora fiind aceleaşi cu cele ale terenului traversat de undele seismice. În cazul unor forţe exercitate orizontal, avariile apar în zonele de zidărie portantă, local sau generalizate pe toată suprafaţa elementului de zidărie. Indiferent de soluţia aleasă, orice construcţie trebuie să asigure transmiterea către terenul pe care este clădită, prin intermediul fundaţiei, a încărcărilor de orice natură, în condiţii de siguranţă, fără deplasări sau tasări.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu